Frica de condus: de unde vine și cum o învingi, pas cu pas, în oraș și pe autostradă

Mulți șoferi o au și puțini o spun: frica de volan. Uneori vine imediat după examen, când dispare instructorul cu pedala lui de frână. Alteori apare după ani de condus, după o tamponare sau după un accident la care ai fost doar martor. Vestea bună e că frica asta se lucrează, și metoda e aceeași pe care o folosesc specialiștii: pași mici, repetați până devin banali.

Nu suntem psihologi. Suntem o echipă care lucrează zi de zi cu șoferi, mulți dintre ei profesioniști. Tot ce ține de sănătate e scris mai jos după surse medicale publice, iar la final ai și unde găsești un specialist cu drept de practică.

De unde vine frica de condus

După permis

La școală ai avut un instructor cu pedale duble și un traseu cunoscut. Acum ești singur, cu toată răspunderea. Frica de început vine de obicei din lipsa de rutină: încă te gândești la fiecare gest (ambreiaj, oglindă, semnalizare), așa că nu-ți mai rămâne atenție pentru trafic. Pe măsură ce gesturile devin automate, se eliberează „loc” în cap și scade tensiunea. De aceea ajută orele de condus, nu doar timpul trecut de la examen.

Ajută și să știi exact ce reguli ai în primul an, ca să nu te sperie mituri. De exemplu, ca începător ai voie pe autostradă, doar cu 20 km/h sub limita obișnuită. Detaliile sunt în articolul despre restricțiile de șofer începător.

După un accident

Aici e altceva. NHS, serviciul public de sănătate britanic, dă un accident grav drept una dintre cauzele stresului posttraumatic și spune că simptomele pot apărea imediat sau după luni ori chiar ani. Printre semne: gânduri și imagini care revin fără să vrei, coșmaruri, faptul că eviți locurile care îți amintesc de eveniment, starea în care cauți pericolul tot timpul. Dacă te regăsești aici, treptele de mai jos rămân utile, dar nu le face singur. Vezi secțiunea despre psiholog.

Cum se simte

Frica puternică se simte în corp, nu doar în minte. NHS enumeră, pentru fobii, amețeala, bătăile inimii pe care le simți mai tare, apăsarea în piept, greața, tremuratul și teama că vei leșina sau vei pierde controlul. Dacă ți s-a întâmplat asta la volan, nu ești singurul. Pe internet o găsești și sub numele de amaxofobie.

Cum o învingi: treptele

Serviciul public de sănătate al Irlandei (HSE, pe conținut preluat de la NHS) descrie terapia prin expunere așa: crești treptat cât de mult și cât de des te expui la ce te sperie, iar în timp îți recapeți controlul și anxietatea scade. Aceeași pagină spune că expunerea poate face parte și din ce faci singur, nu doar din terapie. Aplicat la volan, arată cam așa:

Treapta	Unde și când	Ce exersezi	Treci mai departe când
1	O parcare mare și goală, de exemplu duminică dimineața, unde ai voie să intri	Pornit, oprit, virat, mers înapoi, parcare	Faci manevrele fără să te gândești la pedale
2	Străzile din cartier, la ore liniștite	Intersecții mici, priorități, pietoni, mașini parcate	Faci un tur fără să ți se strângă stomacul
3	Oraș, în afara orelor de vârf (de exemplu sâmbătă dimineața)	Benzi multiple, semafoare, sensuri giratorii	Un traseu cunoscut devine plictisitor
4	Centura sau un drum național, pe lumină și pe vreme bună	Viteză mai mare, depășiri de biciclete sau utilaje, camioane din sens opus	Ții viteza fără crispare
5	Autostradă, un tronson scurt, între două ieșiri apropiate	Intrare, banda 1, ieșire	Poți face tronsonul de câteva ori la rând fără panică
6	Oraș la oră de vârf, noaptea, pe ploaie	Condiții grele, câte una pe rând	Te simți în stare să le combini

Câteva reguli care fac treptele să meargă

• Des și scurt bate rar și lung. Mai bine 20 de minute de câteva ori pe săptămână decât o tură lungă o dată pe lună.
• Același traseu, de mai multe ori. Frica scade când creierul vede că nu s-a întâmplat nimic a treia, a patra, a cincea oară.
• Un însoțitor calm, care tace. Un prieten cu permis, pe dreapta, doar ca prezență. Nu cineva care îți comentează fiecare mișcare.
• Planifici traseul dinainte. Știi unde faci stânga, unde intri pe bandă, unde poți opri. Surprizele sunt combustibil pentru frică.
• Nu fugi de treaptă când ți-e greu. Oprești în siguranță, respiri și continui scurt. Dacă de fiecare dată când te sperii te întorci acasă, frica învață că are dreptate.
• Respirația ajută. NHS recomandă exercițiile de respirație pentru relaxare. Inspiră pe nas, expiră lent pe gură, oprit la semafor sau în parcare.

Dacă te blochează manevrele, începe cu ele în parcarea goală. Pașii și reperele sunt în ghidul nostru de parcare laterală și cu spatele.

Frica de condus în oraș

În oraș te sperie densitatea: mulți pietoni, claxoane, oameni care schimbă banda fără semnal. Câteva lucruri care scad presiunea:

• Alege ora. Același traseu arată complet diferit la 7 dimineața sâmbăta și la 17:30 marți.
• Ia-o pe banda din dreapta. Codul rutier îți cere oricum să mergi pe partea dreaptă, cât mai aproape de margine (OUG 195/2002, art. 41 alin. (1)). Schimbi banda doar când ai nevoie.
• Viteza e a ta, în limite. Legea îți cere să adaptezi viteza la condițiile de drum, astfel încât să poți face orice manevră în siguranță (art. 48). Cineva care claxonează în spate nu-ți schimbă obligația.
• Nu te lăsa grăbit la parcare. Dacă nu iese din prima, ieși și reiei. E mai bine decât o manevră făcută sub presiune.

Frica de condus pe autostradă

Pe autostradă sperie viteza și senzația că nu poți opri oricând. În realitate, e drumul cel mai previzibil: fără intersecții, fără pietoni, fără sens opus. Ce ajută:

• Pregătește intrarea. Pe banda de accelerare prinzi viteza traficului și cedezi trecerea celor de pe prima bandă. Pașii sunt în ghidul nostru pentru autostradă.
• Stai pe banda 1. Benzile se numără de la dreapta (art. 41 alin. (2)), iar mersul pe dreapta e regula de bază. Nu ești obligat să mergi cu 130: legea nu are o viteză minimă generală pe autostradă, dar interzice vehiculele care nu pot trece de 50 km/h.
• Lasă distanță mare față de cel din față. Ai timp să reacționezi, și asta liniștește mai mult decât orice.
• Alege un tronson scurt la început, între două ieșiri apropiate, și mergi pe el de câteva ori.
• Știi dinainte unde te poți opri: parcări, benzinării, ieșiri. Banda de urgență nu e loc de pauză. Legea interzice circulația, oprirea și staționarea pe ea, cu excepția cazurilor justificate (art. 74 alin. (3)). Dacă simți că nu mai poți, ieși la prima parcare sau ieșire.

Pe drum lung, mulți șoferi de camion folosesc o stație CB ca să afle de la colegi ce e mai în față: o coadă, un accident, o bandă închisă. Pentru cine se teme de surprize, contează să știi din timp.

Ore cu instructor după ce ai permisul

Normele Autorității Rutiere Române pentru școlile de șoferi (Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013) sunt scrise pentru pregătirea în vederea obținerii permisului de conducere. Nu prevăd un curs de condus auto pentru cei care au deja permisul B.

Asta nu înseamnă că nu poți face ore. Înseamnă doar că nu e un curs reglementat, cu certificat, ci o înțelegere directă cu o școală de șoferi. Întreabă dacă lucrează și cu posesori de permis. Avantajul e mare: instructorul are pedale duble, iar tu poți cere exact traseul care te sperie, fie centrul orașului, fie un giratoriu mare, fie un drum național cu trafic intens.

Cei care pică proba practică au oricum ore suplimentare obligatorii înainte de o nouă programare. Cum se desfășoară examenul și ce greșeli te pică găsești în articolul despre proba practică.

Emoțiile la examen: înainte și pe traseu

Pentru mulți, frica de condus începe înainte de permis, în mașina de examen. E firesc: ai un examinator lângă tine, un martor în spate și senzația că totul se joacă într-o singură tură. Ajută mult să știi exact ce se întâmplă și ce nu se întâmplă dacă greșești. Regulile sunt scrise în Ordinul MAI nr. 268/2010, care reglementează examenul.

În ziua examenului

• Pregătește-ți lucrurile de cu seară. Actul de identitate și restul actelor cerute, plus drumul până la locul de plecare. Ce acte îți trebuie și cum te programezi găsești în ghidul de programare la examen.
• Ajungi din timp. Graba de dinainte se mută la volan. Mai bine aștepți zece minute decât să intri în mașină cu respirația tăiată.
• Știi dinainte din ce e făcută proba. Verifici mașina și reglezi scaunul, oglinzile și centura, faci cel puțin două manevre speciale și conduci în trafic cel puțin 25 de minute la categoria B; pregătirea mașinii și manevrele nu intră în cele 25 de minute (art. 16 și art. 19). Când știi ce urmează, nu te mai surprinde nimic.
• Ascultă indicațiile și întreabă dacă n-ai înțeles. Examinatorul trebuie să-ți spună clar și din timp pe unde mergi (art. 18 lit. d)). Să întrebi „La următoarea stânga?” nu te depunctează.
• Respiră lent la fiecare oprire. La semafor sau în timp ce reglezi oglinzile: inspiri pe nas, expiri lent pe gură, cum recomandă NHS pentru relaxare.
• Nimic „ca să te calmezi”. Dacă te prezinți sub influența alcoolului, a drogurilor sau a unor medicamente cu efecte similare, primești direct 21 de puncte (anexa nr. 3 a ordinului). Dacă emoțiile te blochează de la o probă la alta, vorbește cu medicul tău.

Dacă greșești pe traseu

O greșeală nu înseamnă automat că ai picat. Proba se punctează: fiecare greșeală are punctele ei, iar treci dacă aduni cel mult 20 de puncte de penalizare (art. 21 alin. (1)). O greșeală mică, de exemplu o semnalizare uitată (6 puncte), nu te scoate din examen. Dacă greșești o manevră, examinatorul ți-o cere s-o repeți, o singură dată (art. 18 lit. i)).

Ești declarat „Respins” dacă treci de 20 de puncte înainte de final (art. 21 alin. (2)) sau dacă faci o greșeală gravă. Greșelile grave, cum ar fi prioritatea neacordată, roșul sau intervenția examinatorului ca să evite un pericol, au 21 de puncte fiecare, deci te pică singure. La fel, orice comportament periculos în trafic duce la „Respins” (art. 17 lit. a)). Lista completă, cu punctele, e în articolul despre proba practică și greșelile care te pică.

Concluzia practică: dacă ai greșit ceva mic, nu te mai gândi la ce a fost. Cel mai des, a doua greșeală vine din grija pentru prima. Uită-te la următoarea intersecție, nu în urmă.

Dacă pici, îl reiei

Examenul se poate relua. Te poți programa din nou după cel puțin 15 zile, atât după sală, cât și după traseu. După traseu îți trebuie în plus dovada a cel puțin 6 ore suplimentare de pregătire practică la o școală de șoferi autorizată (art. 12 alin. (2)–(3)). Proba practică o poți da cât timp e valabil cursul, adică un an de la absolvire (art. 12 alin. (1) și (5)). Pașii pentru reprogramare sunt în ghidul despre programarea la examen și reprogramare.

Privește orele suplimentare ca pe o treaptă în plus, nu ca pe o pedeapsă. Spune-i instructorului ce te-a speriat la examen și cere să lucrați exact acolo.

Când merită un psiholog

NHS spune să mergi la medic dacă crezi că ai o fobie și simptomele îți afectează viața. Aplicat la volan, merită să ceri ajutor dacă:

• refuzi drumuri sau oferte de muncă din cauza condusului;
• ai avut atacuri de panică la volan sau doar gândul la drum ți le provoacă;
• după un accident revezi scena, ai coșmaruri, ocolești locul sau tresari la orice frână bruscă din jur;
• ai încercat treptele de mai sus câteva săptămâni și nu te miști din loc.

Ce poți primi: HSE spune că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) funcționează de obicei foarte bine la fobii și că terapeutul poate folosi expunerea treptată. Pentru urmările unui eveniment traumatic, NHS dă ca tratamente CBT axat pe traumă și EMDR.

În România, psihologii cu drept de liberă practică sunt trecuți în Registrul Unic al Psihologilor, publicat de Colegiul Psihologilor din România pe copsi.ro. Înainte să mergi la cineva, verifică dacă e în registru.

Ce NU e bine

• Calmante luate pe cont propriu înainte de drum. Codul penal pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani condusul sub influența unor substanțe psihoactive (art. 336 alin. (2)). Instanța supremă a lămurit că trebuie dovedite atât prezența substanței în probe, cât și faptul că poate afecta capacitatea de a conduce (decizia ÎCCJ HP nr. 25/2025). Nu te juca cu asta.
• Un medicament prescris, fără să întrebi de condus. HSE spune că medicul poate prescrie pe termen scurt, pentru anxietate sau panică, antidepresive, tranchilizante sau beta-blocante. Prospectul trebuie să menționeze, dacă e cazul, efectele asupra capacității de a conduce (Legea 95/2006, art. 781 alin. (2) lit. b)). Citește secțiunea respectivă și întreabă-l pe medic direct: „Pot să conduc cu asta?”
• Paharul „de curaj”. Ce spune legea despre alcool la volan găsești în articolul despre alcoolemie.
• Aruncatul direct în ce te sperie cel mai tare. O tură pe autostradă la oră de vârf, pe ploaie, „ca să treacă”, poate întări frica în loc s-o scadă. Treptele există ca să nu faci asta.
• Să nu mai conduci deloc. Cu cât eviți mai mult volanul, cu atât revenirea pare mai grea.

Întrebări frecvente

Surse

• Phobias — treatment (expunerea treptată, CBT, medicamente), revizuit 01.05.2025 — HSE, Irlanda (conținut NHS)
• Phobias — simptome, ce poți face, când mergi la medic — NHS
• PTSD — cauze, simptome, tratament — NHS
• Registrul Unic al Psihologilor, Partea I — atestate de liberă practică (actualizat la 21.09.2026) — Colegiul Psihologilor din România
• Codul penal, art. 336 — Portal Legislativ
• OUG nr. 195/2002, forma consolidată (art. 41, 48, 74) — Portal Legislativ
• Legea nr. 95/2006, titlul XVIII, art. 781 (prospectul medicamentului) — Portal Legislativ
• Ordinul MAI nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, forma consolidată (art. 12, 16–21, anexa nr. 3) — Portal Legislativ
• Ordinul MT nr. 733/2013 privind autorizarea școlilor de conducători auto — Portal Legislativ