Indicatoarele rutiere explicate: categoriile, cum le recunoști și cele pe care le greșește toată lumea

Un indicator îți spune ce ai de făcut în cel mult o secundă, și asta doar dacă îl citești după formă și culoare, nu după desenul din mijloc. De departe nu distingi întotdeauna simbolul, dar vezi dacă e triunghi, cerc sau dreptunghi.

Categoriile, așa cum le scrie legea

Regulamentul de aplicare a Codului rutier (HG 1391/2006, art. 64) împarte indicatoarele în patru grupe. Dacă numeri separat cele trei feluri de reglementare, ies șase familii pe care le întâlnești zilnic:

Grupa (art. 64)	Ce face	Exemple
a) Avertizare	Te anunță un pericol în față	curbă periculoasă, drum alunecos, copii, animale
b) 1. Prioritate	Stabilesc cine trece primul	Cedează trecerea, Oprire (STOP), Drum cu prioritate
b) 2. Interzicere sau restricție	Îți interzic sau îți limitează ceva	accesul interzis, limita de viteză, depășirea interzisă, oprirea interzisă
b) 3. Obligare	Îți impun o direcție sau o conduită	înainte sau la dreapta, ocolire, pistă pentru biciclete
c) Orientare și informare	Direcții, localități, servicii, plus panourile adiționale și bornele kilometrice	săgețile de direcție, intrarea în localitate, spital, parcare
d) Semnalizarea lucrărilor	Indicatoarele temporare și mijloacele auxiliare de la lucrări	indicatoarele pe fond galben de la lucrări

Panourile adiționale (plăcuțele dreptunghiulare de sub indicator) nu sunt o categorie separată în lege, ci o subgrupă a orientării și informării. Ele „precizează, completează ori limitează” semnificația indicatorului de deasupra (art. 65 alin. (2)): o distanță, un interval orar, o categorie de vehicule. Pentru un camion, plăcuța care spune „peste 7,5 t” sau „luni–vineri 7–20″ contează la fel de mult ca indicatorul.

Un lucru pe care îl caută multă lume: desenele indicatoarelor nu sunt în regulament (anexa nr. 1 la HG 1391/2006), ale cărui anexe sunt mai ales formulare. Modelele indicatoarelor, marcajelor și semnalelor polițistului sunt în anexa nr. 2 la OUG 195/2002 (art. 133), introdusă prin HG 1391/2006; pe Portalul Legislativ apare ca imagini. Dimensiunile exacte stau în standardul SR 1848-1.

Cum le recunoști după formă și culoare

Formele vin din Convenția de la Viena privind semnalizarea rutieră (1968), pe care România a semnat-o în 1968 și a ratificat-o în 1980. De aceea le recunoști la fel în aproape toată Europa.

Forma și culoarea	Ce înseamnă	Temeiul în Convenție
Triunghi cu vârful în sus, fond alb sau galben, margine roșie	Avertizare: urmează un pericol	Anexa 1, secțiunea A
Triunghi cu vârful în jos, fond alb sau galben, margine roșie, fără simbol	Cedează trecerea	Anexa 2, secțiunea A, B,1
Octogon roșu cu „STOP” alb	Oprire obligatorie, apoi cedezi trecerea	Anexa 2, secțiunea A, B,2a
Romb (pătrat pe colț) galben sau portocaliu, cu chenar alb	Drum cu prioritate	Anexa 2, secțiunea A, B,3
Cerc cu margine roșie lată, fond alb sau galben	Interzicere sau restricție	Anexa 4, secțiunea A
Cerc albastru cu simbol alb	Obligare	Anexa 4, secțiunea B
Cerc albastru cu margine roșie și bare roșii	Oprirea sau staționarea interzisă	Anexa 6, secțiunea A
Cerc alb cu bandă neagră sau gri în diagonală	Sfârșitul unei interdicții	Anexa 4, secțiunea A, C,17
De regulă dreptunghi	Informare și orientare	Anexa 5

Regula de buzunar: roșu interzice sau avertizează, albastru obligă sau informează. Cele două forme unice, triunghiul întors și octogonul, sunt rezervate indicatoarelor de prioritate: nu le confunzi cu nimic altceva.

Unde începe și unde se termină un indicator

• Avertizarea se pune înaintea pericolului: cel mult 50 m în localitate, 100–250 m în afara localității, 500–1.000 m pe autostrăzi și drumuri expres. Dacă distanța e mai mare, sub indicator apare un panou cu distanța (art. 66 alin. (4)).
• Interzicerea și restricția încep din dreptul indicatorului. Dacă nu există un panou cu lungimea sectorului sau un indicator de sfârșit, se termină la prima intersecție (art. 66 alin. (6)).
• Excepția importantă: interdicțiile montate împreună cu indicatorul de intrare în localitate rămân valabile până la indicatorul „Ieșire din localitate”, dacă alte indicatoare nu dispun altfel (același alineat).

Legea o spune așa: „În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicției sau al restricției, semnificația acestor indicatoare încetează în intersecția cea mai apropiată.” (HG 1391/2006, art. 66 alin. (6)). Asta înseamnă că o limită de 50 km/h pusă între două intersecții pe un drum național nu te ține până la capătul județului. Pentru limitele generale, vezi limitele de viteză pe categorii de drum.

Cele mai des greșite

Cedează trecerea vs. STOP

Ambele te obligă să lași să treacă vehiculele de pe drumul în care intri. Diferența e oprirea. Convenția de la Viena (art. 10 alin. (2) și (3)) spune că la Cedează trecerea trebuie să cedezi trecerea vehiculelor de pe drumul în care intri, iar la STOP trebuie să oprești înainte de intersecție și abia apoi să cedezi.

În practică: la Cedează trecerea, dacă drumul e liber, treci fără să oprești. La STOP oprești complet, cu roțile pe loc, chiar dacă nu vine nimeni. Și marcajele diferă: la STOP linia de pe asfalt e continuă și arată unde oprești; la cedare e discontinuă și arată linia pe care nu o depășești când trebuie să cedezi (HG 1391/2006, art. 81 alin. (1) și (2)). Același triunghi îl găsești la intrarea în sensul giratoriu.

Pe drumul cu prioritate, rombul galben îți dă prioritate față de cei care vin din lateral (art. 129 alin. (1)).

Oprirea interzisă vs. staționarea interzisă

Codul rutier le desparte după timp: „Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste aceasta durată, imobilizarea se consideră staționare.” (OUG 195/2002, art. 63 alin. (1)).

• X roșu (două bare) = Oprirea interzisă. Nu oprești deloc, nici pentru un minut (HG 1391/2006, art. 142 lit. a)). Legea nu socotește oprire urcarea sau coborârea unor persoane, cât timp nu perturbi circulația (OUG art. 63 alin. (2) lit. a)).
• O singură bară = Staționarea interzisă. Poți opri până la 5 minute, dar nu staționezi (art. 143 lit. b)).
• Unde e interzisă oprirea, e interzisă automat și staționarea (art. 143 lit. a)), invers nu.

Și ele se termină la prima intersecție, dacă nu au un panou care spune altceva. Toate locurile unde n-ai voie să oprești sau să staționezi, chiar fără indicator, le găsești în ghidul nostru despre oprire, staționare și parcare.

Sfârșitul restricțiilor

Indicatorul alb cu banda neagră în diagonală marchează, în Convenția de la Viena, sfârșitul tuturor interdicțiilor locale pentru vehiculele în mers; varianta care are în plus simbolul interdicției, în gri (de exemplu limita de viteză), ridică doar interdicția respectivă. Dacă nu vezi niciunul, regula de mai sus rămâne: se termină la prima intersecție. Greșeala clasică e invers: șoferul crede că limita a expirat, deși indicatorul a fost montat la intrarea în localitate și ține până la ieșire. Aceeași logică se aplică la depășirea interzisă.

Zona rezidențială

Indicatorul care o anunță nu are nimic roșu pe el, dar schimbă regulile mai mult decât multe indicatoare de interzicere. Zona rezidențială e un perimetru din localitate „unde se aplică reguli speciale de circulație” (OUG 195/2002, art. 6 pct. 40). Concret (HG 1391/2006, art. 158):

• pietonii pot folosi toată lățimea carosabilului, iar copiii au voie să se joace pe stradă;
• mergi cu cel mult 20 km/h;
• staționezi sau parchezi doar în spațiile marcate pentru asta;
• nu încurci pietonii, chiar dacă trebuie să oprești pentru ei.

La ieșirea din zona rezidențială sau pietonală cedezi trecerea tuturor vehiculelor cu care te intersectezi (art. 134), chiar dacă vin din stânga. Pentru pietoni în general, vezi regulile de la trecerea de pietoni.

Indicatoarele temporare, pe fond galben

La lucrări vezi aceleași desene, doar că fondul alb devine galben. Regulamentul spune că temporarele corespunzătoare indicatoarelor de avertizare, de restricție sau interzicere și de orientare „au aceleași caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben” (HG 1391/2006, art. 67).

Ce contează pe drum e ordinea. Când două semnale se contrazic, Codul rutier (OUG 195/2002, art. 31) spune pe care îl respecți:

1. semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier;
2. semnalele speciale ale vehiculelor cu girofar;
3. semnalizarea temporară și/sau indicatoarele electronice care modifică regimul normal de circulație;
4. semafoarele (semnalele luminoase sau sonore);
5. indicatoarele;
6. marcajele;
7. regulile de circulație.

Deci la o lucrare cu limită galbenă de 40 km/h, contează 40, chiar dacă în același loc există și un indicator permanent de 70.

Ce riști dacă nu respecți un indicator

Codul rutier sancționează separat fiecare grupă. De la 1 iulie 2026, punctul-amendă valorează 216,25 lei.

Fapta	Temeiul (OUG 195/2002)	Clasa și amenda	În plus
Nu respecți un indicator sau un marcaj de obligare	art. 100 alin. (1) pct. 3	clasa a II-a: 865 – 1.081,25 lei	—
Nu respecți un indicator de interzicere sau restricție ori unul temporar (în afară de accesul interzis și depășire, care au alte clase)	art. 101 alin. (1) pct. 6	clasa a III-a: 1.297,50 – 1.730 lei	—
Nu acorzi prioritate vehiculelor care au acest drept (de exemplu la Cedează trecerea sau la STOP)	art. 101 alin. (3) lit. f)	clasa a III-a: 1.297,50 – 1.730 lei	suspendarea permisului 60 de zile

Suma exactă și cum se calculează punctele găsești în articolul despre punctul-amendă și clasele de amenzi.

Întrebări frecvente

Surse

• HG nr. 1391/2006 — Regulamentul de aplicare (art. 64–67, 81, 129, 134, 142, 143, 158) — Portal Legislativ
• OUG nr. 195/2002, forma consolidată (art. 6, 30, 31, 63, 100, 101, 108) — Portal Legislativ
• Convenția privind semnalizarea rutieră, Viena, 1968 (art. 10, anexele 1, 2, 4, 5, 6) — ONU, Treaty Series
• Statutul Convenției de la Viena: semnatari și ratificări — ONU, Treaty Collection
• HG nr. 146/2026 — salariul minim de la 1 iulie 2026 — Portal Legislativ