Frecvența poliției pe stație: se aude? Plus CFR, taxi și pompieri

Întrebarea apare des pe canalul 22 și pe forumuri: „pe ce frecvență e poliția?”, „ce coduri are stația CFR?”, „pot prinde taxiurile pe stație?”. Pe scurt: ce e deschis șoferilor și ce nu, și de ce contează și legal.

Se aude poliția pe stația CB?

Nu. Stația CB lucrează doar în banda civică, între 26,960 și 27,410 MHz, iar poliția nu folosește banda asta. Comunicațiile structurilor care intervin în situații de urgență trec prin Platforma Comună TETRA. Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) o descrie ca rețea care „asigură servicii de comunicații radio mobile digitale de voce și date, criptate”, pentru instituțiile statului cu atribuții în situații de urgență, și numește explicit echipajele de ambulanță, SMURD, pompierii, polițiștii și jandarmii.

Trei lucruri fac ca rețeaua asta să nu „se audă”:

• e digitală: vocea e transmisă ca date, nu ca semnal analogic pe care un receptor obișnuit îl poate reda;
• e criptată: STS administrează componentele de securitate ale platformei și are o procedură separată pentru licențierea algoritmului criptografic folosit pe ea;
• terminalele sunt certificate de STS: nu intră în rețea orice aparat, ci doar cele verificate pentru platforma unică TETRA.

Dar „canalul poliției” de pe CB?

Pe CB nu există un canal rezervat poliției. ANCOM spune că cel mai folosit canal e 22 (27,225 MHz), unde vorbesc șoferii despre trafic. Ce auzi acolo despre controale vine de la alți șoferi, nu de la poliție. Lista tuturor canalelor e în ghidul despre canale și frecvențe CB în România, iar codurile pe care le folosesc șoferii, în ghidul codurilor Q și 10 de pe stația CB.

Ce spune legea despre ascultarea comunicațiilor

Codul penal, la art. 302 („Violarea secretului corespondenței”), are trei prevederi care contează aici. În forma în vigoare:

• alin. (2): „Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
• alin. (4): divulgarea sau transmiterea către alții ori către public, fără drept, a conținutului unei comunicări interceptate se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, chiar dacă cel care o face a aflat-o din greșeală sau din întâmplare.
• alin. (6): „Deținerea sau confecționarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicațiilor” se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Cum se aplică articolul într-un caz concret decide instanța, nu un ghid. Ce se poate spune sigur: comunicațiile poliției, ale serviciilor de urgență, ale CFR sau ale unei firme de taxi nu sunt destinate publicului, iar art. 302 pedepsește atât interceptarea lor fără drept, cât și divulgarea conținutului, de exemplu pe un grup.

Stațiile „pe frecvența liberă”: de ce sunt ilegale

Pe grupurile de șoferi circulă ideea că unele stații portabile VHF sau UHF pot fi puse pe orice frecvență, „pe liber”. Tehnic se poate, legal nu. În afara benzilor exceptate de la licență, cum sunt CB-ul și PMR446, orice frecvență are un titular: o rețea profesională, un serviciu de stat sau un operator. Cine emite acolo fără licență încalcă OUG 111/2011 privind comunicațiile electronice. Articolul 142 numește printre contravenții:

• pct. 7: utilizarea frecvențelor radio fără obținerea licenței de utilizare;
• pct. 10: producerea, de către orice persoană și în orice mod, a unei interferențe prejudiciabile asupra unui serviciu de radiocomunicații autorizat;
• pct. 10¹: utilizarea spectrului cu statut de utilizare guvernamentală de către alte persoane decât cele prevăzute de lege.

Sancțiunea, la art. 143 alin. (1) lit. a), e amenda de la 5.000 la 60.000 lei, iar pentru încălcări repetate până la 100.000 lei. Art. 150 adaugă confiscarea bunurilor folosite la contravenție, adică stația.

Amenzile chiar se dau. În bilanțul pe 2024, ANCOM a raportat în radiocomunicații 5 amenzi, în total 75.000 de lei, pentru frecvențe folosite fără licență sau parametri tehnici nerespectați; cea mai mare, de 50.000 de lei, pentru interferențe asupra unui serviciu autorizat. În vara lui 2025, ANCOM a verificat și vânzarea de stații walkie-talkie, microfoane fără fir și sisteme audio, în magazine fizice și online: 141 de controale, 84 de avertismente și 35 de amenzi.

Și pe CB se poate greși

Banda civică e liberă, dar are reguli: puterea maximă e de 4 W putere efectiv radiată, iar stația trebuie să fie conformă. La controalele făcute împreună cu Poliția Rutieră, ANCOM a găsit o stație fără marcaj de conformitate care radia peste 40 W. Ce înseamnă concret limita de 4 W și ce face un amplificator găsești în ghidul despre puterea legală a stației CB.

Stația CFR și „codurile CFR”

Cine caută „coduri stație CFR” caută, de obicei, frecvențele sau canalele pe care vorbesc impiegații de mișcare cu mecanicii. Răspunsul scurt: e un sistem profesional al căii ferate, nu o bandă publică, așa că nu le publicăm.

CFR SA descrie în Documentul de referință al rețelei un sistem de radiocomunicații dedicat infrastructurii feroviare, folosit pentru comunicările sol–tren, între impiegatul de mișcare și mecanicul trenului, despre siguranța circulației și despre manevră. Frecvențele sunt atribuite prin autorizații, iar fiecare operator feroviar trebuie să ceară aprobarea CFR ca să le folosească, cu fișele tehnice ale stațiilor lui.

Pe secțiunile modernizate se trece la GSM-R, rețeaua digitală europeană a căilor ferate, care leagă echipamentele de semnalizare ETCS de pe cale cu cele din locomotivă. CFR derulează, între altele, proiectul pentru ERTMS pe Predeal–București–Constanța și extinderea GSM-R pe rețeaua primară; în august 2026 a semnat contractul de consultanță și supervizare pentru o parte din lucrări.

Stația de taxi: rețea licențiată, nu „frecvență liberă”

Legea taxiului (Legea 38/2003) definește dispeceratul ca activitatea care preia comenzile clientului „telefonic sau prin alte mijloace” și le transmite taximetristului „prin stația radio de emisie-recepție”. Ca să primească autorizația, un dispecerat trebuie să aibă, potrivit art. 15:

• stația de emisie-recepție și o frecvență radio protejată;
• licența de utilizare a frecvențelor, eliberată de autoritatea de comunicații;
• angajați cu certificat de operator radiotelefonist.

Dispeceratul ține și un registru al stațiilor montate pe taxiuri și nu are voie să deservească taxiuri cu stații deținute ilicit. Pe scurt, „frecvența taxiului” e o frecvență licențiată pe numele unei firme, din categoria rețelelor profesionale (PMR) pentru care ANCOM acordă licențe. Nu e o bandă în care intră oricine, iar o stație de taxi nu e o stație CB de mașină.

Pompierii și ambulanța

Pompierii, SMURD și ambulanța sunt în aceeași situație ca poliția: comunică prin Platforma Comună TETRA, digital și criptat. STS a extins acoperirea rețelei și în metroul din București, întâi în 13 stații de pe M1 și M3 și în tunelurile dintre ele, tocmai ca echipajele să poată vorbi între ele și cu dispeceratele sub pământ. Nu au un canal pe CB și nu există o „frecvență a pompierilor” care să se audă pe o stație obișnuită.

Dacă ai nevoie de ei, calea e una singură: 112. Nu chema ajutor pe canalul 22 în loc de 112; poți cere colegilor de pe CB să sune și ei, dacă ești într-o zonă fără semnal.

Ce e legal pentru un șofer: CB și PMR446

Banda CB e făcută pentru șoferi: fără licență, fără abonament și cu canalul 22 pe care afli ce e pe drum. Regula vine și din decizia europeană ECC/DEC/(11)03, prin care administrațiile CEPT care o aplică scutesc stațiile CB de licență individuală.

PMR446 e banda stațiilor portabile mici, bune în convoi sau la încărcare, pe distanțe scurte. Când merită o portabilă și ce diferență e între PMR446 și CB afli în ghidul despre stația CB portabilă și PMR446.

Iar dacă vrei să asculți canalul 22 fără stație, o variantă sunt receptoarele web publice care acoperă banda CB; ce pot și ce nu pot ele e în ghidul despre stația CB pe telefon sau online.

Întrebări frecvente

Surse

• STS — Comunicații integrate la metrou: Platforma Comună TETRA, comunicații digitale de voce și date criptate pentru ambulanță, SMURD, pompieri, polițiști și jandarmi — citit 23.10.2026
• STS — Modernizarea Platformei Comune TETRA: comunicațiile între instituțiile de urgență trec prin TETRA — citit 23.10.2026
• STS — Proceduri și certificate TETRA: confidențialitatea radiocomunicațiilor speciale, licența algoritmului criptografic TEA2, certificarea terminalelor — citit 23.10.2026
• Codul penal (Legea 286/2009), art. 302 „Violarea secretului corespondenței”, alin. (2), (4) și (6) — forma consolidată din 18.10.2026
• OUG 111/2011 privind comunicațiile electronice, art. 142 pct. 7, 10 și 10^1, art. 143 alin. (1) lit. a), art. 150 — forma consolidată din 31.12.2024
• ANCOM — Banda civică: 26,960–27,410 MHz fără licență, canalul 22, 4 W p.e.r., sancțiuni — citit 23.10.2026
• ANCOM — bilanțul controalelor pe 2024: amenzile din radiocomunicații — 11.02.2025
• ANCOM — campania de control pe stații walkie-talkie, microfoane fără fir și sisteme audio — 14.08.2025
• ANCOM — controale cu Poliția Rutieră pe stațiile din banda de 27 MHz, în șapte județe — 25.11.2013
• ANCOM — Radiocomunicații: licențe pentru rețelele mobile profesionale (PMR) — citit 23.10.2026
• ANCOM — Specificația RO-IR 15, ediția 3 (PMR 446): 446–446,2 MHz, 500 mW p.e.r. — ANCOM
• CEPT — ECC/DEC/(11)03 privind stațiile CB: bandă armonizată, scutire de licență individuală — modificată 17.06.2016
• CFR SA — Documentul de referință al rețelei 2026, § 2.3.12 Sistemul de comunicații radio și § 2.3.13 (GSM-R și ETCS nivel 2) — citit 23.10.2026
• CFR SA — ERTMS pe Predeal–București–Constanța și extinderea GSM-R pe rețeaua primară — 26.08.2026
• Legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi, art. 1^1 lit. j), art. 15 alin. (2), art. 52 alin. (5) — forma consolidată din 27.03.2022